Verificarea persoanelor fizice, mult mai eficientă în contextul digitalizării ANAF

Stimularea conformării voluntare reprezintă o prioritate pentru autoritățile fiscale din întreaga lume, inclusiv pentru cele din România, dar soluțiile trebuie să fie bazate pe sisteme informatice performante care să ofere autorităților fiscale posibilitatea de a monitoriza comportamentul contribuabililor și de a acționa țintit, în cazurile de neconformare. Din acest considerent, și autoritatea fiscală din România - Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) - este în plin proces de digitalizare, iar acest proces vizează inclusiv monitorizarea și controlul veniturilor obținute de persoanele fizice.

Demersurile privind persoanele fizice au fost pornite cu mulți ani în urmă, respectiv în 2011, când s-a dat startul unui proces de verificare ce țintea exclusiv marile averi, dar rezultatele au fost sub așteptările ANAF (spre exemplu, în primii doi ani abia a fost creionat cadrul legislativ, iar în următorii ani s-au înregistrat doar câteva zeci de decizii de impunere). Abia începând cu anul 2020 și continuând cu 2021 și 2022 (odată cu accelerarea procesului de digitalizare) au fost create structuri adecvate pentru verificarea persoanelor fizice și puse la punct detaliile ce vizau formele de control aplicabile acestor contribuabili.

Ca atare, în prezent, asupra persoanelor fizice poate avea loc o verificare a situației fiscale personale pe modelul unei adevărate „inspecții fiscale”, care este declanșată dacă, în urma analizei de risc întreprinse în prealabil de autoritățile fiscale, au fost identificate diferențe mai mari de 10% (însă nu mai puțin de 50.000 de lei) între veniturile declarate de persoana fizică și cele estimate de autoritatea fiscală într-o anume perioadă de referință. De asemenea, asupra persoanelor fizice poate avea loc o verificare documentară – procedură mult mai rapidă, care nu conține concluzii definitive, dar care se poate încheia prin emiterea unei decizii de impunere (cu sume suplimentare de plată către bugetul de stat). Însă, odată cu modernizarea sistemelor de analiză a datelor, a fost creat un instrument foarte util contribuabililor, și anume notificarea de conformare, transmisă de ANAF persoanelor fizice identificate ca fiind cu risc fiscal înainte de declanșarea unui control, pentru a le oferi acestora posibilitatea să își corecteze declarațiile și să înlăture riscul.

Mai mult decât atât, finalul anului 2023 a adus o modificare radicală în ceea ce privește cota de impozitare a veniturilor persoanelor fizice care vor fi constatate de autoritățile fiscale după data de 1 iulie 2024 și a căror „sursă nu a fost identificată”. Aceasta a fost majorată la 70%, de la 16% în prezent, mult peste cota standard de impozitare a veniturilor declarate de contribuabilii persoane fizice.

Făcând abstracție de prevederile perfectibile ale acestei noi reglementări, de aspectele legate de constituționalitate ori de sensul noțiunilor utilizate de legiuitor – care cel mai probabil vor genera multe pagini de doctrină și jurisprudență -, trebuie remarcat angajamentul autorităților de a accelera procesul de conformare a contribuabililor persoane fizice. Bineînțeles, inclusiv această abordare, de a obține o anume conduită fiscală din partea contribuabilului prin aplicarea unor sancțiuni drastice, și nu prin oferirea de facilități („bățul, în loc de morcov”), este discutabilă, însă scopul imediat rămâne unul de justețe socială – crearea unui climat de conformare, corectitudine și transparență în declararea veniturilor ce sunt obținute de persoanele fizice.

De altfel, pare că „bățul” a fost ales în cele din urmă pe fondul rezultatelor sub așteptări înregistrate de multiplele programe de conformare voluntară implementate anterior de ANAF. Rezultate probabil nesatisfăcătoare au fost obținute și în controlul corectitudinii declarării și plății impozitului pe venit, dat fiind că, de la an la an, s-au înregistrat creșteri nesemnificative sau chiar stagnare (de exemplu, în 2020 au fost stabilite creanțe fiscale de aproximativ 176 de milioane de lei, în 2021, de 188 de milioane de lei, în 2022, de 176 de milioane de lei).

În orice caz, accelerarea conformării fiscale a persoanelor fizice este evident necesară, acest segment de contribuabili fiind de cele mai multe ori neglijat. Or, în contextul dezideratului României de a adera la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, nu putem discuta în mod real și credibil de îndeplinirea acestuia în lipsa unei legislații fiscale și de procedură fiscală moderne și adecvate privind administrarea creanțelor fiscale datorate de persoanele fizice, sub toate formele acestei activități, în special în ceea ce privește declararea, stabilirea, controlul şi colectarea acestora.