S-a publicat motivarea deciziei prin care CCR a admis neconstituționalitatea

Article

S-a publicat motivarea deciziei prin care CCR a admis neconstituționalitatea modificărilor privind dobânzile penalizatoare în raporturile juridice dintre profesioniști și consumatori și dobânda anuală efectivă

În data de 3 mai 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia Curții Constituționale a României (CCR) nr. 139/13.03.2019, prin care CCR a declarat neconstituționalitatea Legii pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.

Obiectul controlului de neconstituționalitate

Obiectul controlului de neconstituționalitate l-a constituit Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, care prevedea următoarele:

  • în raporturile juridice dintre consumatori si profesioniști, dobânzile penalizatoare pot produce dobânzi doar în baza unei convenții speciale și numai pentru depășirea scadenței cu mai mult de 1 an;
  • dobânda anuală efectivă (DAE) este plafonată la:

(i)         maxim 3 puncte procentuale, în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare (așa cum sunt definite de Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare);

(ii)        18% pe an, în cazul creditelor de consum (orice credit contractat de consumatori care nu îndeplinește criteriile pentru a se califica drept credit ipotecar sau imobiliar în sensul Legii 190/1999);

(iii)      50% pe an, în cazul creditelor, împrumuturilor sau al oricăror alte forme de finanțare a consumatorilor, a căror valoare în lei la data contractării nu depășește echivalentul sumei de 3.000 de Euro.

 

Motivarea soluției de neconstituționalitate a CCR

  • Curtea a constatat că legea este în integralitate neconstituțională, având în vedere următoarele vicii de neconstituționalitate de natură procedurală:

(i)         din punct de vedere formal, există o expunere de motive, însă conținutul acesteia este sumar și deficitar sub aspectul fundamentării temeinice a proiectului de lege, fiind neclare motivele care impun modificarea actului normativ;

(ii)        în cuprinsul expunerii de motive nu au fost prezentate impactul socio-economic și nici impactul asupra sistemului juridic;

(iii)      nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic și Social ca parte a procesului legislativ.

  • Având în vedere faptul că viciile de neconstuționalitate de natură extrinsecă au determinat neconstituționalitatea legii în ansamblul său, CCR nu a mai procedat la analizarea celorlalte critici formulate (pe fond).

 

Ce urmează?

  • Parlamentul României are obligația de a constata încetarea de drept a acestui proces legislativ;
  • În viitor, s-ar putea formula o nouă propunere legislativă cu același conținut, ținând cont de faptul că soluția CCR are la bază considerente exclusiv procedurale, și nu o analiză a legii pe fond;
  • În cazul inițierii unei noi astfel de propuneri legislative, procesul legislativ se va relua cu parcurgea tuturor etapelor procedurale specifice, respectând și indicațiile CCR cu privire la viciile de neconstituționalitate extrinsecă constatate.
Did you find this useful?