Article
Antreprenoriatul român în anii pandemiei
12 martie 2021
Opinie publicată în Top 1.000 Cele mai mari companii din România, de Andrei Burz-Pînzaru, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, Liderul programului Deloitte Private
Situația fără precedent la nivel global cauzată de pandemia de COVID-19 a găsit mediul antreprenorial românesc într-un context de confluență a unei faze de maturitate, cu resimțirea din ce în ce mai accentuată a impactului globalizării, digitalizării și, în special în anii din urmă, a tranziției spre economia sustenabilă, „verde”. Am în vedere aici trei paliere: prezența unor firme cu capital românesc în poziții de top în domeniile lor de activitate, concurând „umăr la umăr” cu firme multinaționale sau regionale (inclusiv din poziția de lideri de piață), segmentul mai puțin vizibil, dar încă substanțial, al firmelor cu capital românesc operând în zona mediană, precum și o anumită maturizare a ecosistemului din zona inițiativelor de tip start-up.
Criza de sănătate cauzată de COVID-19, dincolo de situația de dificultate extremă cu care s-au confruntat și continuă încă să se confrunte companii din foarte multe sectoare economice, e pe cale să producă mutații majore și în ritm accelerat la nivel global, cu implicații majore pentru economia românească și antreprenoriatul local în perioada următoare. Pe de o parte, vorbim de accelerarea extrem de rapidă a digitalizării economiei, pe de altă parte, vorbim de injecțiile masive de lichiditate în contextul planului de redresare la nivel european, cu concentrarea suplimentară pe zona sustenabilității din perspectiva mediului.
Volatilitatea inerentă a perioadei pe care o traversăm va atrage în mod firesc o creștere a numărului insolvențelor, de natură a favoriza în ultimă instanță concentrarea sectorială într-o măsură tot mai mare în sfera firmelor mari, cu suficiente lichidități la dispoziție pentru a traversa cu bine această perioadă (și chiar pentru a finanța creșteri inorganice prin achiziții). Combinația dintre dificultatea economică a perioadei, accelerarea proceselor de digitalizare, însoțită în unele situații de schimbări ale modelelor operaționale (atât în domeniile care depind de lanțuri de aprovizionare transfrontalieră, cât și în toate domeniile care se vor adapta la noul mod de lucru de la distanță) și, nu în ultimul rând, ambițiile Comisiei Europene cu privire la tranziția la economia „verde”, sunt de natură a ridica provocări suplimentare pentru antreprenoriatul local. Pentru a naviga cu succes acest context, nu doar agilitatea și viziunea antreprenoriatului local vor fi testate, ci și capacitatea organizatorică, inovația și accesul la know-how tehnologic și strategic ridicat și, important, resursele financiare necesare nu doar din perspectiva lichidității curente, ci și a capacității de a investi în digitalizare și retehnologizare. Să nu uităm că, în competiția cu societățile multinaționale, care dețin și accesează resurse și know-how la nivel global, antreprenorii români au dezavantajul unor resurse financiare și a unei capacități de a investi în cercetare și dezvoltare limitate la piață locală. De asemenea, nu poate fi neglijat faptul că tranziția la economia verde, ca și digitalizarea, sunt procese care necesită resurse financiare semnificative.
Din această perspectivă, e de așteptat ca antreprenorii locali care dețin afaceri aflate deja la maturitate, de multe ori chiar grupuri de companii, să acorde atenție sporită aspectelor care țin de mai buna gestionare a riscurilor din perspectiva structurii grupurilor pe care le controlează, buna guvernanță corporatistă conturându-se ca un imperativ, fie că e vorba despre controlul asupra afacerilor, de accesarea de finanțare sau de eventuale exit-uri prin operațiuni de fuziuni și achiziții. De asemenea, accesarea fondurilor europene și a diferitelor instrumente de lichiditate în curs de alocare în perioada următoare devine o chestiune de importanță strategică pentru capitalul românesc, nu doar pentru a-și prezerva pozițiile câștigate, ci chiar pentru a permite o accelerare a creșterii.
Situația de criză pe care o traversăm, dublată de trendul global care vizează transformarea economiei globale pe multiple planuri, dintre care digitalizarea accelerată și tranziția la economia verde fiind cele mai pregnante, precum și injecția de lichiditate fără precedent preconizată în planul de redresare european, generează un cumul de factori care vor afecta semnificativ dinamica afacerilor din toate sectoarele economice, urmând, ca întotdeauna, ca, la finalul încă greu de întrevăzut al acestor procese globale, să rezulte învinși și învingători. Rămâne de văzut în ce măsură capitalul românesc va reuși să se poziționeze favorabil raportat la aceste trenduri globale și măsura în care forumul legislativ și cel decizional al României vor reuși să găsească și să implementeze eficient instrumente prin care să asigure sustenabilitatea mediului antreprenorial local în perioada plină de provocări care urmează.