Construcțiile au sfidat pandemia. Evoluție de excepție în 2020

Sectorul construcțiilor este unul din puținele care au înregistrat creșteri pe parcursul anului 2020. Conform datelor Institutului Național de Statistică, anul trecut, volumul total al lucrărilor de construcții a urcat cu 16% față de 2019, în condițiile în care, la nivel european, rezultatele indică o scădere a activității în anul declanșării pandemiei de COVID-19, atât cumulat, cât și în majoritatea statelor membre. Pe de altă parte, piața imobiliară, în special cea comercială, se repoziționează pentru a răspunde cerințelor nou apărute din partea clienților.

În 2020, cel mai mult a crescut activitatea în construcții inginerești (cu 18,5% față de 2019), probabil și pe fondul avansului similar înregistrat de investițiile publice. Pe locul următor se află clădirile rezidențiale, cu o creștere anuală de 17,8%, evoluție care se înscrie în trendul ultimilor ani. În cazul clădirilor nerezidenţiale, creșterea de aproape 11% de la un an la altul se explică prin evoluția favorabilă din zona de depozite și hale industriale.

În Europa, datele Eurostat indică scăderi ale activității de construcții în toate cele patru trimestre din 2020 comparativ cu 2019, atât în UE 27, cât mai ales în zona euro.

Sectorul construcțiilor din România a început să crească susținut din 2019, după introducerea facilităților fiscale pentru angajații din domeniu, valabile pentru o perioadă de 10 ani. În acel an, activitatea în construcții a urcat cu 27,6%, în special pe seama evoluției din sectorul nerezidențial, cu un avans de 50% comparativ cu 2018.

Perspective pozitive pentru anii următori

Perspectivele în domeniu rămân pozitive, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimând creșteri între 6% și 9% în următorii patru ani, peste dinamica PIB-ului. Această evoluție este posibilă datorită menținerii costurilor de finanțare la un nivel redus, potențialului de dezvoltare a infrastructurii și implementării programelor cu Uniunea Europeană, în condițiile în care exercițiul financiar următor vine cu un buget suplimentar consistent pentru redresarea economiilor ca urmare a pandemiei de COVID-19, din care România are o alocare de peste 30 de miliarde de euro.

În privința pieței imobiliare, restricțiile impuse de autorități, schimbările din piața muncii, dar și incertitudinea generală din economie au pus o serie de planuri în așteptare și au dus la regândirea strategiilor de investiții.

În zona rezidențială, piața a fost influențată mai degrabă pozitiv. Posibilitatea muncii la distanță a direcționat resursele financiare ale persoanelor din clasa de mijloc și cea superioară fie către locuințe mai mari (inclusiv mai departe de aglomerările urbane), fie către unități rezidențiale destinate închirierii. Cumpărătorii s-au concentrat pe raportul calitate-preț și pe soluțiile oferite de dezvoltatori care îmbunătățesc calitatea vieții în respectivele proiecte.

Piața imobiliară comercială a înregistrat evoluții mixte. Dacă în zona de spații comerciale și de birouri au existat provocări cauzate de măsurile impuse pentru limitarea răspândirii virusului, piața s-a echilibrat în oarecare măsură datorită creșterii activității pe zona de spații industriale și logistice (pe fondul dezvoltării comerțului on-line) și continuării expansiunii lanțurilor de supermarketuri. Jucătorii din imobiliare sunt încrezători că, în urma campaniei de vaccinare, tot mai mulți angajați vor reveni, fizic, la birou, iar restricțiile vor fi ridicate complet pentru industrii precum HoReCa, divertisment, competiții sportive etc. Însă companiile din domeniu trebuie să fie pregătite să răspundă nevoilor chiriașilor și utilizatorilor finali, care sunt acum tot mai interesați de scurtarea perioadelor contractuale și de flexibilitatea proprietarilor în privința ajustării spațiilor.

Având în vedere persistența incertitudinilor economice, perioada următoare nu va fi marcată de tranzacții surpriză în domeniul imobiliar, similar aceleiași perioade a anului 2020. Cu toate acestea, investitorii continuă să se implice în proiecte imobiliare în baza unor structuri de tranzacție diferite (joint ventures pentru proiecte în curs de dezvoltare, sale and lease back pentru activitățile din afara dezvoltărilor imobiliare, diverse forme de angajamente financiare pentru proiecte viitoare). Diferența față de anii anteriori este aceea că planurile de afaceri sunt gândite acum pe termen mediu și lung și sunt adaptate noilor coordonate și riscuri inerente, cum ar fi scăderea chiriilor, reașezarea costurilor de construcție, scăderea apetitului băncilor finanțatoare, cerințele stricte în materie de sănătate și securitate.