Între oportunitățile perioadei de creștere și riscurile crizei

Dincolo de tribulațiile vieții politice și ale actului de guvernare, actorii vieții economice din România traversează în continuare o perioadă fastă. În toată țara, anul trecut a adus o creștere a cifrei de afaceri ale celor mai mari firme, iar numărul firmelor intrate în insolvență e în scădere. România înregistrează o perioadă fără precedent din perspectiva inițiativei antreprenoriale, zonă din care cu siguranță vom vedea ridicându-se următoarea generație de antreprenori de succes.

Pentru exploatarea perioadelor de creștere economică, antreprenorii au nevoie de investiții și capital de lucru. În zona start-up-urilor încep să apară și investitori interesați să parieze pe inteligența antreprenorială locală, atât de tip angel investors, cât și fonduri de investiții.

Din perspectiva maturității și dimensiunii societăților comerciale vizate, constatăm o creștere a apetitului pentru finanțarea prin intermediul pieței de capital. Încă timidă, abordarea se extinde în rândul societăților românești, anul trecut aducând câteva listări pe BVB și AERO, precum și emisiuni de obligațiuni.

În continuare, însă, majoritatea firmelor, indiferent de mărime, se finanțează prin creditare bancară. Nimic rău în creditarea bancară, desigur, atâta timp cât băncile vor continua să acorde aceste finanțări. Pe de altă parte, finanțarea eminamente prin creditare bancară prezintă riscul reducerii lichidităților în cazul unei scăderi a apetitului băncilor de a-și crește activele în România. Exemplul cel mai la îndemână este cazul recentei taxe pe activele bancare, care reduce semnificativ profitabilitatea creditării. Dacă coroborăm această evoluție legislativă cu presiunea pusă pe bilanțurile băncilor de noile prevederi contabile, care impun provizionarea timpurie a creditelor, precum și cu alte inițiative legislative care limitează transferurile creanțelor neperformante, avem imaginea unui context local în care riscul de limitare a accesului la creditare este cât se poate de concret. Dacă luăm în calcul și previziunile privind „criza care va veni”, avem imaginea unui complex de riscuri de lichiditate ce nu poate fi ignorat.

Ce pot face antreprenorii în acest context, ține desigur de specificul și strategia fiecăruia, însă îmi permit să enunț câteva măsuri de precauție. Prima dintre acestea este negocierea documentației de finanțare și monitorizarea respectării obligațiilor asumate prin contractele de împrumut, pentru a evita încălcarea acestor obligații, ceea ce poate rezulta în dobânzi majorate sau chiar obligația de rambursare anticipată (situație critică ce poate duce inclusiv la insolvență).

O altă măsură de precauție este implementarea unor programe de conformare la legislația în vigoare, cu atenție crescută asupra zonelor în care nerespectarea a legii poate duce, în cazuri extreme, inclusiv la insolvență. Ne referim aici cu precădere la cadrul legal în materia concurenței, și cel privind protecția datelor personale (și, posibil în viitorul apropiat, în materia combaterii și prevenirii spălării banilor și a protecției consumatorilor), domenii în care autoritățile pot aplica amenzi de până la câteva procente din cifra de afaceri, ceea ce ar destabiliza operatorii economici vizați. În aceeași categorie intră și legislația fiscală, în care agresivitatea manifestată de autorități în unele cazuri prin blocarea conturilor bancare ale societăților vizate a condus la insolvența acestora.

De asemenea, pe cât posibil, antreprenorii trebuie să diversifice sursele de finanțare, inclusiv prin utilizarea piețelor de capital locale și internaționale sau prin accesarea așa-zișilor „alternative lenders”.

O altă măsură este identificarea unor parteneri precum fondurile de investiții, care pot oferi susținere financiară prin injecții de capital și nu numai.

Nu în ultimul rând, în unele cazuri, antreprenorii pot lua în considerare exit-uri, în lipsa cărora, uneori, afacerea riscă să înceapă să se deterioreze. Există întotdeauna un moment ideal pentru a vinde o afacere, oricât de greu ar fi de acceptat de către antreprenorii „pursânge”.

Se spune că norocul îi favorizează pe cei curajoși. Parafrazând, aș spune că perioadele de creștere economică îi favorizează pe entuziaști, iar criza îi sancționează pe imprudenți. Harta economică a României ne arată creștere economică, dar rămâne de văzut în ce măsură această creștere va fi fost și prudentă și dacă mediul economic românesc a avut în vedere și riscurile „de creștere”.